Trezit într-un infinit fad, gol, lipsit De lumină sau viață, realizez sec Că m-am pierdut, că m-am pitit În mine. Și clipele, zilele trec… Acum…
Obișnuit pierdut departe, dincolo de nori, Suflet slăbit în urcarea-i spre cer… Un peisaj de basm între zeci de sori Este uitat din nevoie, fără…
Trezește-te… Unde ești, stea adormită? Uită-te în jur, simte parfumul dulce Al lumii de-acolo… O, lume răvășită! Deschide ochii și vezi lumina-ți cum curge. Încă…
Mulțime difuză de gânduri amestecate, Neștiute… Cunoscute, dar cu scop comun, Adunate deodată prin curiozitate Se unesc în „galaxie”, prin foc și fum. Și pleacă…
Fărâmă de lumină absorbită de un fad întuneric Frământă cu silă explozii de gânduri negre, seci, Adormind lovit de-un foc aspru, dar domol și feeric……
Negru în fața ochilor ațintiți în soarele Închis într-o cutie ruginită. Ascuns… Respirație grea, imagine pierdută-n apele Unui lac fad, un loc de liniște cuprins.…
Purtat departe de-al victoriei vânt amețit Vânt ce spulberă praful dintr-un vechi vis, Ce stă să ucidă o speranță la primul pas greșit Pleci… Dar…