“Supraveghetorul”
Un ochi rosu rosu priveste-nflacarat pamantul,
Un uragan de ganduri negre spre noi isi ia avantul.
“Dar am nesocotit puterea, am gresit;
Rasplata-i urmatoarea: avem de patimit!
Inca putin si ajungem sclavii lui pe viata,
Atarnam de-o din ce in ce mai subtire ata.
Cica noi nu stim dar el e dictatorul,
Trimisul Domnului, Supravegheorul.”
De ce gandim asa, negru, egoist
Pierdem idealul, talenul de artist,
Cand noi, nu dezbinati ci uniti intr-o strigare
Putem rezista Fortei, puternicului Soare.
