De ce mai ești profesor/profesoară?

Adesea aud cum MULȚI elevi (care au capacitatea intelectuală necesară asimilării unei cantități mari de informație) se plâng de profesorii lor și de ce să nu recunosc, sunt unul dintre ei. Cunosc cazuri în care profesorul întârzie vreo 10 minute, mai stă degeaba încă 10-15, pe urmă predă mecanic sau mai scoate la tablă după cum i se scoală (scoală, nu școală) și pe urmă, la un test, distruge media a ~20-30 de elevi. Și tot ei sunt cei care se plâng „la oră nu sunt atenți” sau „generațiile noi au note din ce în ce mai mici la BAC” sau „domnule/doamnă X-ulescu, nu îmi pot face ora cu clasa dumneavoastră”. Păi cum ai vrea să faci o oră cum trebuie atâta timp cât nu respecți elevul, clasa, liceul, SLUJBA? De ce mai ești profesor/profesoară? Și pe deasupra de ce te plângi TU de salariu dacă ești incapabil/ă de a preda?

Ca să nu mai zic de nepăsarea unora în legătură cu un elev care vrea să exceleze la un anumit obiect. După ce îl mai chinuie cu „ești elevul meu, eu îți predau”, nici nu știe să îi explice LOGIC (că pe de rost poate oricine) anumite lucruri mai avansate, atunci acest profesor este o cauză pierdută, o persoană infectă ce nu are ce căuta în școală… Păi lasă-l frate să învețe, zi-i din prima că nu ești capabil/capabilă să predai la un anumit nivel decât să te faci de râs în fața propriului elev.

Toate personajele ce îndeplinesc aceste caracteristici nu au nicio treabă cu învățământul, nu știu să păstreze o conversație cu elevii, nu știu să atragă atenția în mod pozitiv, iar locul lor este într-un birou sau pe un șantier (stai, că și acolo e nevoie de comunicare și lucru în echipă). Deci, dragi profesori, dacă vă regăsiți aici, vă recomand să vă reprofilați sau ne vom vedea în 5-10 ani la Socola pentru că ce generații vin…