De două zile printre stele

Vineri la ora 17, Bogdan Matei și Florina Găzdaru au dat startul celei de-a zecea ediții a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice „Gala Star” într-o deschidere cu glume, schimbări, tort și puțin teatru. Cea mai importantă schimbare de anul acesta este „Premiul Publicului” finanțat de Salonul de Piane care se alege prin „evaluare” – fiecare participant din public primește un cartonaș pe care are de ales „Foarte bine” „Bine” „Draguț” sau ”?”, iar aceste voturi vor desemna câștigătorul. Imediat după deschidere (și după ce a fost dezvăluit tortul Galei Star 2015), tot publicul s-a îndreptat către sala Studio pentru primul recital în concurs.

Ingrid Robu – Fetița Soldat
Primul recital a fost Fetița soldat, de Mihaela Michailov. O minte puierilă își prezintă puterea imaginației și inocența copilăriei. O fetiță își conturează o perspectivă distorsionată a realității în ciuda mustrării și comentariilor celor din jur și dă dovadă de un devotament total datoriei de a o ține pe bunica ei în viață cu orice preț. Ingrid Robu a adus în fața publicului, într-un recital ușor interactiv, această imagine a fetiței ce dorea să devină soldat ca să apere, ca să o apere pe bunica ei de moarte. Deznodământul este, însă, unul tragic, marcat de moartea bunicii, moment în care fetița își pune întrebări și face un pas spre a înțelege linia subțire dintre viață și moarte.

Katia Pascariu – Copii Răi
Câștigătoarea celei de-a noua ediții a Galei Star a venit din nou la Bacău unde a repetat experiența de anul trecut și a pus în scenă recitalul „Copii Răi” a cărui descriere am scris-o AICI. – Un recital care arată fața întunecată a sistemului actual, arată problema îndoctrinării „invizibile”, pune accent pe falsitatea dreptului la libera exprimare, și trage un semnal de alarmă asupra inexistenței unei democrații adevărate, pornind de la un elev, aparent, problemă, trecând printr-o lecție de istorie cu tentă filozofică (Grecia Antică) și expunând incompatibilitatea valorilor trecutului cu prezentul. Pus în scenă de față cu mulți copii și adolescenți, micile intervenții de improvizație fiind bine primite, recitalul a stârnit tot felul de emoții, prezentând, de fapt, o realitate crudă a prezentului.

Eliza Noemi Judeu – Alcoforado’s Sound
„Scrisorile Portugheze” de Mariana Alcoforado – adaptare de Firuța Apetrei. O imagine a unei despărțiri, fără urmă, a unei iubiri necondiționate, a unui sentiment puternic ce persistă dincolo de limita răbdării și a vieții normale. În așteptarea întoarcerii marei iubiri, personajul interpretat cu brio de Eliza Noemi Judeu trece din stare în stare neputând să accepte acest lips, această iubire pierdută, trimițând scrisoare după scrisoare și neprimind nimic înapoi. Personajul oscilează inițial între îndoială și iubire și ajunge, spre final, să treacă direct de la ură la dragoste și invers.

A DOUA ZI
A doua zi a fost o zi a „nebunilor”, o zi în care sunt prezentate trei forme de anormalitate psihică sub diferite forme și din diverse cauze.

Isabela Neamțu – Laughing wild
Deși nu am prins recitalul de la început, am văzut îndeajuns cât să pot oferi o părere și o mică concluzie. Laughing wild  prezintă importanța atitudinii în public și contrastul între gândire și vorbă și prezintă o realitate care este acceptată tot mai greu de societatea modernă și anume incapacitatea morală de a avea 100% o exprimare liberă, închiderea într-o cochilie de minciuni și dorința de a crăpa cochilia și de a discuta liber subiecte mai sensibile, de a critica, de a ataca – toate fără consecințe. Oscilațiile între „normal” și real accentuează contrastul și produc o mai directă imagine a societății fără moralitate și diplomație.

Matei Chioariu – Seeking wild
Seeking wild prezintă starea resimțită de o persoană care dorește o schimbare în ciuda posibilelor presiuni din exterior. Un homosexual undercover caută cu disperare o metodă să accepte presiunile să treacă prin el fără să-l afecteze. Trăind schimbări dure, acesta clachează la un moment dat și își arată adevărata față care, deși în intenții era una normală, în esență era afectată de acest joc de-a v-ați ascunselea cu societatea ca, în final, să își reia masca de aparență pentru a pleca mai departe și a mai pierde o zi în care adevăratul el să nu iasă la suprafață.

Yumiko Tsuji
Un recital extraordinar pentru un public restrâns, Yumiko Tsuji, câștigătoarea celei de-a doua ediții a Galei Star a venit în acest an în calitate de jurat și în cadrul recitalului a recitat în japoneză versuri din Matei Vișniec

Marius Manole – Însemnările unui nebun
Într-adevăr recitalul serii, acest recital prezintă aspirațiile unui consilier la un post superior și consecințele unei iubiri neaprinse. Personajul trece de la stadiul de nemulțumit cu viața lui la nebunie totală într-o oră și 40 de minute în care suspansul crește, în care fiecare lacrimă este tot mai intensă, în care vioara lui Alexander Bălănescu amplifică sentimentul exprimat de personaj cu fiecare fir ce se rupea la arcuș. Nu am cuvinte să pot exprima calitatea acestui spectacol, acestui jurnal care, pe zi ce trece avea caligrafia mai degradată, sentimentul mai puternic, iar luciditatea și perspectiva asupra realității tot mai înguste și mai puțin prezente. Lăsând la o parte comentariile din final cu sunetele camerelor de fotografiat și cu corecțiile dictate de monitorul cameramanilor, piesa s-a ridicat fără discuții la nivelul recitalurilor extraordinare și a reușit să ajungă cu adevărat la public.