Timpul nostru?
Nu o dată am auzit părinții (nu doar ai mei) spunând că după ore ești liber și trebuie să te mai ocupi și de treaba din casă, asta fără să evalueze timpul elevului de liceu. Din perspectiva lor, ei muncesc 8 ore pe zi și noi doar o fâlfâim degeaba. Ca mai apoi să fim mustrați că venim cu note mici, că nu ne pregătim pentru BAC și altele.
Păi, hai să facem o recapitulare: 1h30 trezire și pregătire de liceu, 6h orele de curs, 1h30 ajuns acasă și masa de prânz, 2h temele de bază, 1h temele secundare, 2h recreere, apoi, dacă mai ai extracurriculare se mai duce 1h, dacă mai ai un test ziua următoare se mai duce 1h și toot așa, de ajungem la maxim 6 ore de somn. Nu mai zic cum se modifică programul dacă mai ai vreun part-time, vreun blog, vreo olimpiadă, dacă vrei să mai mergi la teatru sau la un meci de handbal, dacă faci pregătiri particulare pentru examene (bacalureat, admitere), dacă faci parte din structura numită „consiliul elevilor” sau ai de pregătit un proiect de tip interactiv pentru o anumită oră.
Nu o dată se întâmplă să mai omiți o temă pentru că, efectiv, nu o mai poți face sau să iei o notă mică pentru că nu ai putut învăța, nu ți-a intrat în cap o lecție, iar părinții ți-au făcut creierul pilaf. Ei bine, mai ales dacă vrei să mergi la o facultate unde se dă examen de admitere, părinții trebuie să înțeleagă că ce se trece în catalog NU INFLUENȚEAZĂ ȘI NU DEMONSTREAZĂ NIMIC! Sistemul de notare e de prea multe ori subiectiv și tinde să influențeze negativ elevul în loc să-l îndrepte. Notarea încvechită și sistemul de învățământ aflat într-o migrație lentă spre cum ar trebui să arate demonstrează că suntem în continuare generații de cobai și că nimănui nu-i pasă de integritatea noastră. Ok, hai să o spun direct: NOTELE DIN CATALOG SUNT FUTILE!
Poate părinților li se pare cel mai bun lucru să ai orice informație ai nevoie în 2 secunde mulțumită lui Sergey Brin și Larry Page, dar cum cantitatea de informație crește, și pretențiile cresc! Se cer teme tot mai „exotice”, tot mai consumatoare de timp, tot mai stresante și, totodată, inutile.
Și mai suntem stresați că „de ce nu ai făcut x treabă” „da’ ce treabă ai de nu ai făcut ce ți-am zis?” „arată-mi și mie carnetul de note și decid eu dacă ai stat degeaba sau nu”. Băi, oameni buni, nu suntem roboți, nu putem asimila atâta informație cât ni se bagă pe gât, pentru că nu mai e ca pe timpuri, să nu trebuiască să-ți dezvolți serios o aptitudine pentru că ți se asigură loc de muncă. Nu! Acum ori ești bun, ori nu mai ești! Și dacă nu renunțăm la note, devenim legume.
Cred că spun în numele tuturor celor de-o seamă cu mine că vreau o oră pe zi în care să fac DOAR ce mă relaxează, ce mă destinde și sfârșitul de săptămână să fie LIBER și AL MEU, pentru că vine imediat perioada în care o să tânjesc și mai mult la o oră liberă și nu o să mai am șansa de acum.
