De la complimente la… pupat în fund

Șpaga, unitatea funcțională a unui sistem corupt este implantată în creierul copiilor/adolescenților, sub o altă formă și anume una psihologică. Totul începe printr-o interpretare greșită a complimentelor și o deviere totală a scopului complimentării.

Conform DEXONLINE,

COMPLIMENTÁvb. I. tr., refl.1. A(-și) exprima complimente

deci a aprecia fără a aștepta ceva în schimb. Dar, prin influențe comuniste, aceste „complimente” nu mai sunt atât de „natural” rostite, ci mai degrabă artificial, urmărind un scop (de cele mai multe ori scop personal). Astfel, acestea pot ajunge modelul de șpagă psihologică perfectă, unealtă utilizată pentru a câștiga un pseudo respect (mai exact milă) din partea celui vizat.

Mai pe românește: pupatul în fund. După cum este prea bine cunoscut, oamenii, în general, preferă calea cea mai ușoară de a-și atinge scopul, aceștia ajungând să recurgă la denigrarea propriei persoane, la autodistrugere, la a se face de căcat în fața persoanei de la care caută „respectul”. Metode sunt destul de multe pentru a face așa ceva, de la clasica lingușeală, până la acceptarea unui comportament de cavernă din partea „celui cu cașcavalul” și la metode mai complexe ce au intrat deja în reflexul multor persoane.

Scopuri sunt o mulțime și chiar pot fi împărțite pe categorii:

• Scopuri „nobile” în care și pupincuristul dorește o bucată de cașcaval ca să fie pupat la rândul lui.
• Scopuri „urgente”, definite în momentul în care Homo Sapiens Sapiens pierde legătura cu respectul de sine, dar el este singurul beneficiar
• Scopuri ipocrite, definite prin futilitatea acestora și plasarea lor în domeniul „nevoilor de moment”, ce uneori pot încețoșa perspectiva asupra timpului/mediului
• Scopuri „de nevoie” în care omul face asta pentru că este incapabil fizic de a alege altă cale (deci e singurul caz scuzabil).

Trebuie de asemenea menționate următoarele lucruri: dacă buzunarul tău știe să vorbească, ai mai multe șanse ca șantajul psihologic să reușească, beneficiarul putând spera la un Caragiale; puterea de convingere nu trebuie să fie mare, numai buzele moi; pupincureala e ca un viciu ce-ți crează iluzia că ai „cașcaval”. Astfel, dragi iubitori de anus, vă ofer puțină

să vă ștergeți pe botic și vă recomand să fiți îndeajuns de gentili încât să nu vă scăpați buzele în rectul beneficiarului. O zi… frumoasă!