Jurnal de bicicletă 13 aprilie 2013

Azi, după Cupa Presei la Poker, ajung acasă, unde curățenia de sâmbătă mă aștepta… Rezolv eu treaba fără probleme și când mă duc la masă sunt sunat de un coleg din radio: „hai afară… cu biclele”. Mă uit pe geam, vremea era ok, așa că am început a mă pregăti. Până am mai uns și reglat puțin bicicleta a trecut jumate de oră, timp în care vremea s-a cam supărat pe mine pentru întârziere, iar când am ajuns în parcare la Stadionul Municipal, deja arăta nu prea prietenoasă. Nu a contat, însă, așa că ne-am pornit spre parcul Cancicov, unde, după o tură de parc a început să picure. Atunci am luat cea mai înțeleaptă decizie: să mergem să ne adăpostim! Dar eu, deștept, am uitat de Teatrul de Vară și am mers tocmai la Sala Sporturilor. Am ajuns acolo mai uzi decât speram, dar măcar aveam adăpost, ca pe urmă să mergem în parcare la Central Plaza ca să am spațiu pentru a face niște reglaje.

Când mai aveam și eu puțin, iese un om ce părea să fi băut mai multă bere decât apă la viața lui, cu niște aere de „eu sunt boss-ul aici” care ne-a alungat ÎN PLOAIE (că, deh, animalele ce vor atenție tot animale rămân). Părea traumatizat „săracul paznic” de orice înseamnă picior de om, aruncând ironii jignitoare de parcă le scuipa din adâncul minții obosite de zilele trecute degeaba, în incapacitatea de a raționa și relaționa (chiar mi-e milă… sau nu).

În fine, ploaia se oprește, așa că ne pornim spre… Pista de karting. După ce am descoperit drumul încet-încet (cu ce mai știam fiecare dintre noi) și am pedalat încontinuu, am ajuns acolo (relativ repede). Acolo am fost martori la un antrenament (cred) în care am putut vedea mașini de raliu cum fac ture pe pistă, cum turează motoarele și cum, eventual, derapează. 

Mă rog… am avut ce-i drept și un „vitezoman” mai curajos… Parcă îl și auzeam „They see me rollin’… They-re hatin’ ”.