Și părinții (?)
După ce am criticat cu înverșunare generația mea și generațiile ce urmează să vină (sper totuși la ce e mai bine), bătrânii „triști” (chiar eram nervos) și profesorii tâmpiți, acum îmi îndrept „frustrarea” către părinții care nu știu cum să-și educe odraslele. Ce-i drept, am fost mustrat de un comentator pe articolul cu profesorii, dar am avut motive întemeiate atâta timp cât am fost educat cum trebuie, așa că, pentru a-mi îndrepta greșeala, o să prezint și problema cu educația proastă oferită de părinți copiilor lor…
Așa că o să iau cazul olimpicei care a murit în tabără (da, mai zgăndăresc puțin rahatul). Păi, ea s-a îmbătat… Cum s-a îmbătat, numai Dumnezeu și colegii/colegele ei știu (doar nu a băut singură), deci să zicem că a fost influențată. Am văzut și eu cât de ușor este să influențezi o puștoaică/un puști de 13 ani, dar mă pun și eu în situația lor: la 13 ani abia dacă gustam berea/vinul pe care îl mai bea din când în când tatăl meu și cam atât, iar ei intră în comă alcoolică. Hopa, ceva nu-i bine! Să înțeleg că părinții scapă de sub control odraslele… Atunci de ce mai fac? Pentru alocație? Asta e categoria părinților superficiali care au făcut un copil ca să „țină” căsnicia (bullshit), categoria celor fără creier care consideră că a avea un copil e totuna cu a avea un câine. Iar numărul lor a crescut considerabil având în vedere generațiile ce vin.
Ca să nu mai zic de părinții total nepăsători, care după ce se văd cu odrasla la vreo 6-7 ani, îi iau iPhone, îl leagă la internet și îi dau drumul „în lume”. Acești cretini merită închiși pentru că ajung să compromită viitorul umanității (tot ei se plâng apoi că „cine le plătește pensia”, ei bine fiu-tu). Asta ar putea explica și explozia de prostie de pe un renumit site de întrebări/răspunsuri.
„A fost un copil bun, avea rezultate bune la școală, era olimpic/ă” – Cui îi pasă de asta dacă se comportă ca un bețiv în toată regula? Ei bine, asta poate însemna și că bietul copil a fost „persecutat”, adică nu i s-au oferit anumite „libertăți” la momentul potrivit, deci nu a avut timp să greșească la momentul potrivit ca să își dea naibii seama că sfaturile părinților chiar sunt bune… În situația asta vrei să evadezi de tot și să faci tot ce te taie capul, ori asta ține și de copil dacă vrea să facă asta sau doar să se răzbune (de obicei e doar răzbunare).
Păi ce să facem cu oamenii ăștia, frate? Înțeleg că populația e în scădere (romii ies din discuție că pe urmă mă trezesc că sunt somat să închid blogul), dar decât să mă trezesc înconjurat de proști, obsedați sexual, infractori, pițipoance și cocalari (80-90%), prefer să conviețuiesc cu acea fracțiune de populație care chiar vrea ceva de la viață…