Marcaje și tupeu
Din seria „Ciudățenii rutiere”, în traficul băcăuan, marcajele și tupeul au o conexiune foarte strânsă între ele: când marcajele fie lipsesc, fie sunt prea multe, tupeul crește considerabil, iar scene neplăcute se pot întâmpla oricând.
De exemplu, nu o dată am umplut câteva frigidere pentru „trecerile duble” pentru pietoni de la sensul giratoriu dintre Mioriței, Energiei și Calea Moinești, dar niciun polițist nu stă pe acolo să le explice dragilor de pietoni grăbiți și cu probleme la capitolul „logică” faptul că trecerea e 10-20 de metri mai la vale. Acesta a fost exemplul de „prea multe marcaje”.
La polul opus (deși la doar 1-2 km spre N-E), strada Mioriței nu-foarte-proaspăt reabilitată nu are marcaje de delimitare a sensului de mers și, mai important, nu are treceri de pietoni marcate pe asfalt, dar indicatoarele există. Acum câteva zile am asistat la o mică scenă tragi-comică la o astfel de „trecere de pietoni” în care un șofer lovește ușor o doamnă angajată în traversare. Doamna furioasă începe să zbiere în mijlocul străzii, să țipe la șofer și mai-mai să se ducă la el, punctul culminant fiind marcat de mângâierea elegantă a doamnei cu un pumn a geamului lateral dreapta-față al săracului Logan.
Ce e mai interesant e că în situația de mai sus, cei mai câștigați sunt avocații, pentru că sunt cazuri în care se merge la poliție, se suspendă un permis, se face un mic dosar penal în caz de vânătaie/fractură, iar șoferul contestă în instanță procesul verbal și dă în judecată pietonul. De ce? Păi e simplu – în OUG 195/2002 actualizată în 2006 se specifică la articolul 72 că „Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.” Din gramatica din V-VIII, logica din clasa a IX-a și informatica din liceu, cunosc faptul că „și” implică respectarea atât a condiției din stânga cât și a celei din dreapta (0 și 0 = 0; 1 și 1 = 1; 1 și 0 = 0). În concluzie, șoferul implicat în eveniment și-a făcut treaba cam 90%. Dacă poate dovedi că avea și viteză regulamentară și că a încercat să mai și evite incidentul are multe șanse să scape cu fața curată și cu permisul în buzunar. Acum, în apărarea pietonului explicația ar fi „acolo au fost mereu treceri de pietoni, dar au fost acoperite de un nou strat de asfalt, indicatoarele există, deci trecerea există și ea”.
Așadar, teoretic, vinovatul pentru asta ar fi administratorul drumului public (aici primăria), dar cum legea nu e pentru „domni”, fie iese șoferul șifonat (pe lângă mașină) fie iese pietonul mai șifonat decât după accident.
